Susținem proiectele tinerilor! Promovăm sportul!

Astăzi am făcut o vizită la Școala „Ion Haralambie” din Valea Lungă, Dâmbovița unde am dorit să îl cunoaștem pe domnul profesor Romeo Sebastian Manica, un Om despre care un partener și prieten al asociației noastre ne-a spus lucruri minunate. Implicarea dânsului nu se oprește doar la orele de sport prevăzute în programă, reușește să atragă elevii în activitățile extrașcolare pe care le coordonează cu multă pasiune. Trupa de dansuri populare coordonată de domnul profesor este deja renumită, dar nu este îndeajuns pentru dânsul. În discuția avută ne povestea că este dezamăgit să vadă terenurile de sport din comună goale, că își dorește să le populeze din nou cu copii, fiind conștient de importanța sportului, a mișcării pentru dezvoltarea armonioasă din punct de vedere fizic și intelectual. Ne-a povestit despre proiectele de a înființa o echipă de fotbal și una de baschet, dar a precizat și greutățile pe care le întâmpină în a convinge copiii să parăsească internetul în favoarea sportului. Fiind siguri că ambiția, perseverența, pasiunea și tactul domnului profesor vor învinge, împreună cu partenerul nostru am decis să nu mergem cu mâna goală în această vizită, ci cu daruri menite să îl sprijine în demersul de a dezvolta sportul juvenil în Valea Lungă și cu promisiunea de al susține și pe viitor.

De asemenea, în viitorul apropiat ne-am propus să organizăm un turneu de baschet în cadrul căruia vom avea o categorie mixtă pentru școlile din Dâmbovița la care să participe doar elevi neimplicați în campionate naționale.

Suntem mândri să cunoaștem asemenea oameni și vom continua cu vizite similare la școlile din Dâmbovița.

www.beyou.ml

20% din impozitul pe profit ‐ cel mai uşor mod de a determina schimbarea socială

     Odată cu actualizarea Noului Cod Fiscal în anul 2016 prin Legeanr. 227/2015, acesta prevede că orice companie poate direcţiona 20% din impozitul pe profit către un ONG care susţine o cauză socială. Însă, chiar şi în acest moment, puţini manageri și chiar contabili ştiu că au această libertate de alegere care nu îi costă absolut nimic.

Pentru ca aceste prevederi legale să ajungă la cât mai mulți întreprinzători și contabili publicăm acest ghid.


Cum redirecţionez?

Modalitatea de direcţionare este foarte simplă: compania îşi calculează suma aferentă celor 20% din impozitul pe profit, apoi încheie un contract de sponsorizare cu ONG‐ul susţinut, cheltuielile fiind deductibile.

Extras din Codul Fiscal, titlul 2, cap. II, art. 21, alin. 4, lit. p):

"(...) contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, (...) scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:

• 5‰ (la mie) din cifra de afaceri; 
• 20% (la sută) din impozitul pe profit datorat." 

Exemplu de calcul:

Societatea "Exemplu", plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele venituri și cheltuieli la 31 decembrie:

• Venituri din vânzarea produselor finite = 100.000 lei;

• Venituri din prestări servicii = 40.000 lei;

• Venituri din dobânzi = 5.000 lei

• Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;

• Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;

• Cheltuieli cu servicii primite de la terți = 15.000 lei;

• Cheltuieli cu sponsorizarea plătite = 4.000 lei;

• Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.

Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?

• Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei

• Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei

• Total cheltuieli = 81.000 lei

• Profit contabil brut = 145.000 lei ‐ 81.000 lei + 12.000 lei = 76.000 lei

Cheltuielile cu sponsorizarea sunt nedeductibile fiscal.

Rezultat fiscal = 76.000 lei + 4.000 lei (sponsorizare) = 80.000 lei

Impozit pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea = 80.000 lei x 16% = 12.800 lei

5‰ din cifra de afaceri = 700 lei (140.000 lei x 50/00) 20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)

Suma de scăzut din impozitul pe profit este 700 lei (Min(700 lei;2.560 lei))

Impozit pe profit datorat = 12.800 lei ‐ 700 lei = 12.100 lei

Suma de 3.300 lei (4.000 lei ‐ 700 lei), reprezentând cheltuieli cu sponsorizarea care nu s‐au scăzut din impozitul pe profit aferent anului respectiv, se va recupera în următorii 7 ani consecutivi, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Care sunt avantajele?

La nivel micro, compania care alege să direcţioneze 20% din impozitul pe profit către un ONG care susţine o cauză socială beneficiază de următoarele avantaje:

• libertatea de a alege destinaţia unei sume care, în alte condiţii, ar ajunge oricum la stat; 

• contribuţia la o cauză nobilă printr‐o procedură 100% transparentă, fără niciun fel de cheltuială. 

La nivel macro, contribuţia fiecărei companii la acest program ar determina un progres semnificativ în soluţionarea şi prevenirea problemelor sociale.

Ce schimbare pot determina?

Poţi să te implici chiar acum prin mecanismul simplu de redirecţionare a 20% din impozitul pe profit şi, fără să cheltuieşti nimic, vei câştiga mult:

• vei creşte reputaţia companiei tale în comunitate prin asocierea cu o cauză socială derulată în beneficiul acelei comunități; 

• vei determina o mai mare competitivitate a companiei tale printr‐o imagine îmbunătăţită de contribuţia la o cauză socială importantă; 

• vei inspira mai mult respect în rândul angajaţilor, care vor fi mândri să lucreze pentru o companie care se implică în cauze sociale; 

• vei beneficia de mai multă vizibilitate, acțiunile noastre fiind intens mediatizate prin GRANTUL GOOGLE. 

Sponsorizarea în bani sau bunuri

Cea mai întâlnită formă de implicare socială este cea a sponsorizării prin care o companie oferă o anumită sumă de bani sau o cantitate de bunuri unei entități nonprofit. Este o modalitate foarte facilă prin care o firmă poate susține o anumită cauză și care îi permite să beneficieze de deduceri.

Pentru persoane juridice (firme):

Potrivit Codului Fiscal, art 21, aliniatul 4, litera p: plătitorii de impozit pe profit au posibilitatea de a scădea din impozitul pe profit datorat sumele aferente sponsorizării și/sau mecenatului dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1. sunt în limita a 0.5‰ din cifra de afaceri 
2. nu depășesc 20% din impozitul pe profit datorat 

Pentru persoanele fizice autorizate (PFA):

Persoanele fizice autorizate să desfășoare activități economice în mod independent vor putea să‐și deducă din venitul brut cheltuielile de sponsorizare efectuate conform legii, în limita a 5% dintr‐o bază de calcul. Această bază de calcul se determină ca diferență dintre venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cele de sponsorizare, mecenat sau protocol.

Sponsorizările se pot face în bani sau bunuri

Sponsorizarea presupune încheierea unui contract în două exemplare între sponsor și beneficiar, cu ștampilă și semnătură respectiv număr de înregistrare.

Pentru ca acest contract să aibă valoare juridică trebuie să existe dovada oferirii/primirii sponsorizării.

Aceasta înseamnă:

• chitanță sau ordin de plată în cazul sponsorizărilor în bani. 
• proces verbal de predare primire sau factură pe zero în cazul bunurilor. 

Evidenţa contabilă a sponsorizărilor:

Sponsorizarea în bani sau în bunuri se va consemna în evidența contabilă a sponsorului și a beneficiarului sponsorizării, dacă prin lege aceștia au obligația organizării și conducerii contabilității proprii, pe baza documentelor care atestă efectuarea plății sau predarea respectiv primirea banilor.

În cazul bunurilor acestea se evaluează astfel:

• la prețul de vânzare al sponsorului, fără TVA, în cazul în care bunurile sunt produse de sponsor; 

• la prețul de cumpărare de pe piață, fără TVA, în cazul în care sponsorul doar comercializează acele bunuri, fapt dovedit pe baza facturii fiscale de achiziționare; 

• la valoarea în vamă a bunurilor primite ca sponsorizare din străinătate. 

Sponsorul va efectua următoarele înregistrări contabile:

• 6582 ‐ “Donaţii şi subvenţii acordate” = …% 

• 5121 ‐ Bancă (dacă se face prin virament) 

• 5311 ‐ Casă (dacă se face plata numerar)

• 6582 ‐ “Donaţii şi subvenţii acordate” = 3XX (dacă sponsorizarea se face în produse)

De ce Asociația Be You?

Suntem dedicați misiunii noastre: 

• doar într-un an de existență am organizat 4 evenimente dedicate promovării sportului de masă, mișcării, și unui stil de viață sănătos. Evenimentele noastre sportive au strâns 87 de echipe – peste 300 participanți. Asociația Be You este organizator oficial de turnee de baschet FIBA, competițiile noastre făcând parte din FIBA 3x3 World Tour, jucătorii participanți punctând în clasamentul mondial 3x3;
• am organizat alături de partenerii noștri 6 proiecte Erasmus în Polonia, Irlanda, Belgia, Turcia și Italia;
• am încheiat deja alte 7 parteneriate pe 2017 cu țări ca Tucia, Polonia, Ungaria, Portuglia și Italia;
• am depus 2 proiecte Erasmus la Agenția Națională: Outside of the box și Roots of the winter.

În prezent:

• demarăm programul I love English: program dedicat învățării limbii engleze de către copii prin metode non-formale;
• pregătim Meda Park Winter Cup (17, 18 decembrie 2017) - primul turneu internațional de baschet 3x3 din Târgovițte dedicat promovării sportului de masă, mișcării, și unui stil de viață sănătos. Totodată, evenimentul reprezintă și o rampă de lansare a tinerilor talentați ce ne vor încânta cu momente artistice și vom organiza Gala Sportului Juvenil în cadrul căreia vom premia cei mai buni sportivi din Dâmbovița.
• beneficiem de Grantul Google Adwords pentru publicitate în valoare de 10,000 $ pe lună;
• suntem printre cele mai vizibile asociații în mediul online din România (loc 14 în topul ONG conform www.trafic.ro);
• facem parte din Consiliul pentru Transparență Târgoviște, un for important pentru viața comunității, dar și un mecanism de transparentizare și responsabilizare a administrației publice. 

În viitor:

Avem deja conturat calendarul evenimentelor pe anul 2017 și poate fi consultat pe pagina noastră www.beyou.ml .

Ce trebuie să fac?

Totul se rezumă la încheierea unui Contract de Sponsorizare între firma dvs. şi ASOCIAŢIA BE YOU, în baza căruia banii pot fi deduşi din impozitul pe profit.

În urma folosirii sumei donate, veţi primi un raport asupra modului în care banii dumneavoastră au fost cheltuiți şi al impactului pe care l‐au avut.
www.beyou.ml

Implicați‐vă și fiți alături de noi! Numai împreună putem reuși!

România, țara mea - impresii

   Călătoriile sunt o bună ocazie de a cunoaște, experimenta și învăța lucruri noi. Fiecare călătorie aduce ceva valoros cu sine, și din fiecare experiență, plăcută sau neplăcută avem de învățat. Cu fiecare călătorie întreprinsă în afara României am învățat să apreciez mai mult țara mea, să trec peste prejudecățile și stereotipurile despre români. Nu am reușit să înțeleg de ce noi, românii, avem o imagine de sine atât de proastă și ne comparăm permanent cu alte națiuni. După cum bine știm nu există pădure fără uscături. Însă, de foarte multe ori ne sar în ochi aceste uscături și nu mai vedem pădurea care este imensă și frumoasă în comparație cu uscăturile. Ca orice popor avem și noi cusururile noastre, dar din păcate le acordăm foartă multă atenție și ne turnăm cenușă în cap. Ajungem să pierdem prea mult timp cu aceste gânduri și ne blocăm într-o mentalitate ce scade imaginea față de propria persoană și propria națiune. Dacă noi gândim și ne vedem în acest fel cum să ne perceapă alții mai bine? Acest tip de mentalitate se reflectă în modul de percepție al străinilor față noi ca popor. E timpul să ne privim realist, așa cum suntem, cu bune și cu rele. Odată ce acceptăm această realitate ne putem ridica și putem îndrepta lucrurile. Ne oprim la stereotipuri și facem afirmații neadevărate, dăm vina pe sistem, pe guvern, pe conducere și pe tot ce se poate. Ne trezim tânjind după vremuri apuse... „Ce a fost România odată!” Copleșiți de această nostalgie, trăim în trecut și nu mai facem nimic în prezent, dăm vina pe actualii conducători. Dar de ce nu ne întrebăm: Eu ca cetățean îmi fac treaba? Fac ce îmi stă în putere pentru țara mea? Viitorul poate fi determinat cu faptele de azi, din prezent și nu cu trăitul în trecut. Ajungem să particularizăm lucruri ce sunt specific umane. De curând am avut ocazia de a vizita Italia. La întoarcere, la aeroport aud o doamnă în spatele meu: „Vai ce se îmbulzesc! E tipic românesc!” Oare doamna nu a fost atentă că acest fenomen se întâmplă și în altă parte, chiar și în Italia.

Când vedem lucrurile negative, ar trebui să le vedem pentru a le îndrepta și nu pentru a critica țara cu mâinile în sân. Un popor nu e format doar din conducători ci și din cetățeni care uniți pot schimba lucruri, chiar și la nivelul conducerii. De ce ne văd străinii uneori cu ochi răi? Pentru că vocalizăm foarte mult lucrurile negative și mai puțin lucrile pozitive. Nu zic să ascundem mizeria sub preș ci să fim realiști, nu e România singura țară cu probleme în conducere, în societate. Ne plângem că nu putem circula în mijloacele de transport liniștiți din cauza cerșetorilor sau că cerșetorii din străinătate sunt români. Acest fenomen se întâmplă și în alte locuri și țin să precizez că nu sunt doar români. În multe cazuri suntem mai civilizați și mai ospitalieri decât cei pe care îi considerăm foarte civilizați. E momentul să ne privim în oglindă și să ne respectăm ca persoane individuale și cetățeni ai unei țări, România. Acest respect ne va pune în valoare așa cum suntem și va atrage și respectul cuvenit a celor din jur.

Ilona Bálint – Vicepreședinte Asociația Be You

Meda Park Winter Cup

     Meda Park Winter Cup e mai mult decât un turneu de baschet, e o stare de spirit, stare ce va fi scoasă în evidență de mulți tineri talentați care ne vor face pauzele minunate. Vom avea soliști live, trupă de percuție, beatbox, trupe de dans, parkour, demonstrații de judo, karate și lista rămâne deschisă deoarece din ce în ce mai mulți tineri vor să fie prezenți la evenimentul nostru.

Vom avea și o altă bucurie sufletească, cea a dăruirii, a Spiritului de Crăciun, prin care fiecare dintre noi poate fi parte din acțiunile Asociației Be You și poate dona pentru susținerea viitoarelor proiecte. Putem aduce și o jucărie sau un produs neperisabil, iar produsele strânse vor fi donate unor familii aflate în dificultate. 

Vor fi și concursuri pentru public, premii și multe alte surprize. 

Eveniment organizat de Asociația Be You cu sprijinul FIBA 3x3 Planet, Federației Române de Baschet, Direcției Județene pentru Sport și Tineret Dâmbovița și Meda Park, sponsorul evenimentului. 

Meda Park Winter Cup este un eveniment ce face parte din FIBA 3x3 World Tour iar punctele acumulate de jucători contează în clasamentul mondial FIBA.

Vă așteptăm în număr cât mai mare pe 17 și 18 decembrie la Sala Polivalentă din Târgoviște! 

BElieve in YOUrself! 

#MedaParkWinterCup 

#3x3Planet 

#AsociatiaBeYou

ÎNSCRIERE GRATUITĂ pe www.beyou.ml.

Lectură de seară:

       „[...] dialogul dintre civilizații reprezintă singura modalitate de a construi o lume a demnității umane, solidarității și speranței.” 

Leonodas Donskis – Forme ale urii 

       Când nu mai există comunicare se rup legături și relații, iar consecințele acestor fapte și fustrarea din suflet se maschează în ură, ură care nu este altceva decât teamă, nesiguranță, incertitudine și neîncredere. Aceste temeri nasc „monștri” în mintea umană care mai devreme sau mai târziu evadează concretizându-se în conflicte, dorință de răzbunare și lupte, lupte cu sinele și cu lumea exterioară. Așadar, comunicarea este vitală pentru fiecare persoană. 

Ilona Bálint – Vicepreședinte Asociația Be You

Cine sunt ?

     Știm cu toții că cea mai mare luptă este lupta cu sinele, dar nu de multe ori știm cine este acest sine, iar răspunsul la întrebările Cine sunt? Cine ești? Cine suntem? nu numai că pare banal, dar pur și simplu stăm minute întregi fără a putea oferi un răspuns pertinent, de multe ori răspunzând cu un indiferent ,,nu știu” . Ne confruntăm cu o criză a identității, a eului personal.

 Avem momente în care ne pierdem și ne căutăm. Căutăm lucruri care să ne definească și să ne ofere ceea ce e mai bun. Oare ce ne definește? Cu cât creștem și ne maturizăm ne schimbăm percepțiile și ne formăm o viziune despre mersul lucrurilor, despre societate, oameni și nu în ultimul rând depre noi. Întrebările pe care le punem în legătură cu propria individualitate cer răspunsuri serioase, întrucât falsa imagine de sine poate duce la pierderea propriei identități. Pofta de viață dispare în cotidian, în rutină, în nemulțumirea de sine și în lipsa încrederii în noi. Imaginea de sine scade deoarece avem impresia că oamenii care ne înconjoară sunt mai buni decât noi și atunci nu ne mai apreciem la justa valoare, ne retragem sau ne luptăm să ne apărăm imaginea stârnind intrigi având impresia că apropriații au ceva cu noi, însă toate astea se petrec în mintea noastră.

De fapt lupta se dă între ,,eul” pe care cred că-l cunosc și ,,eul” care vrea să se afirme și deseori cedăm luând rolul victimei. Devenim prizonierii propriilor sentimente și prejudecăți. Cu siguranță avem momente în care optimismul nostru cedează locul pesimismului, iar ceea ce dorim e să nu mai știm de nimeni, să nu mai facem nimic. Lupta interioară este cea mai grea și avem tendința de a renunța foarte ușor, pierzând echilibrul și pacea din noi, trăind în continuă frustrare.În clipa în care ne punem simpla întrebare ,,cine sunt?” înseamnă că devenim conștienți de faptul că ceva nu merge bine, că avem nevoie de echilibrul între ,,eul interior și ....eul exterior”. De cele mai multe ori ne camuflăm în rolurile care ni se par cele mai bune pentru a ascunde ,,eul interior”, și ne complacem frecvent în rolul de victimă. Suntem nefericiți și apelăm la tot felul de remedii tratând efectul și nu cauza.

Devenim actorii celei mai mari scene care nu este alta decât propria viață. Ne luăm responsibilități la școală, la serviciu, acasă, dar nu ne gândim niciodată să luăm responsabilitatea propriului nostru eu. Devenim atât de ancorați și concentrați pe viața din afara noastră  încât uităm complet de ceea ce este înăuntrul nostru. Avem nevoie de echilibru, avem nevoie de ,,noi”. În cele mai multe cazuri ne lăsăm conduși de furie și orgoliu, ele sunt cele care ne fac să ne menținem la suprafață înaintând spre un fals succes. E nevoie de un timp cu noi înșine, de un dialog și nu un monolog între ,, mine și...mine” pentru a restabili echilibrul lăuntric, atât de necesar împlinirii personale. Numai noi ne putem oferi această pace sufletească care nu poate exista în afara noastră dacă nu vine din interior.

Așadar, adevărata putere este în noi chiar și atunci când simțim că am căzut și nu ne mai putem ridica. Lumea nu se va schimba niciodată dacă așteptăm să facă alții ceva, ea se va schimba odată cu atitudinea noastră pozitivă față de noi și de ceea ce ne înconjoară, privind în noi și apoi către lume, nu invers. În clipa în care conștientizăm unicitatea și valoarea propriei persoane ne regăsim identitatea și ne trezim la viață contribuind la înfăptuirea lucrurilor mărețe. Adevăratul ,,eu” crede în frumusețea vieții și nu se dă bătut în fața dificultăților. El își va urma visul atingându-l prin construirea unei pod din obstacolele apărute în cale. 

Eszter Bálint - Asociația Be You

Libertatea

Sunt foarte mulți care consideră că trăind într-o societate democratică în care își pot exprima opiniile, sunt liberi. Greșit! Este cea mai mare capcană în care cădem adesea. Suntem prizonieri în propria libertate. Trăim doar cu iluzia ei fără să îi înțelegem adevărata semnificație. Ne-am întrebat vreodată ce este cu adevărat libertatea? Am răspuns sincer la această întrebare? Prizonier în liberate; știu că sună revoltător. Fiecare în parte se face vinovat de acest prizonierat. Suntem privați de adevărata liberate, fie de societate, fie de apropiați. Societatea poate suprima libertatea prin manipulare, numită mai nou convingere. Suntem manipulați, nu avem opinie proprie, nu căutăm să ne folosim gândirea rațională când e vorba de societate. În comoditatea noastră lăsăm să gândească alții pentru noi. Ne lăsăm furați de aparențe, de ceea ce transmite mass-media. Nu spun că tot ceea ce se transmite e înșelăciune. Sfatul meu este că ar trebui să facem o selecție și să acordăm mai multă atenție realității din jur pentru a nu deveni marionete în mâinile unui păpușar.

Slăbiciunile, frica, neîncrederea ne fac prizonieri, ne înlănțuie puternic atât fizic cât și spiritual. Frica este cea mai mare închisoare. De teamă ne îngrădim visele, le spulberăm, le ucidem. Ne punem limite și nu mai trăim clipa. Iar atunci când eșuăm pe oricare dintre palnurile vieții, ne lăsăm conduși de vicii precum alcoolul, tutunul și altele, crezând că acestea sunt un refugiu în fața durerii. Ne simțim bine mințindu-ne că acestea ne ajută. Cât suntem de lași, cum ne punem cătușe invizibile la mână și lanțuri grele care ne trag sufletul în abisul de durere. Nu avem curaj să ne privim problemele în față, să găsim o soluție și ne eliberăm sufletele prin adevăr, iertare și iubire adevărată.

De teama de a nu pierde lucrurile care ne sunt cele mai dragi devenim posesivi, egoiști, încercăm din răsputeri să deținem controlul. De cele mai multe ori teama devine o obsesie incontrolabilă. Și tocmai din această cauză pierdem, viața ne dă o lecție. Fiecare fuge de închisoare, vrea să evadeze din statutul de prizonier. Așadar, cum să nu ne părăsească cineva când se simte încătușat? Dar câți dintre noi învață această lecție? Câți dintre noi observă faptul că pierderile sunt provocate de teamă și de obsesia de a deține controlul? Ce s-ar întâmpla dacă am lăsa viața să decurgă pur și simplu, eliberându-ne de temeri și trăind în liniște cu speranța în suflet. La fel se întâmplă și în cazul persoanelor pe care le iubim. Le furăm libertatea și încercăm să le controlăm prin a impune anumite lucruri. Dacă ne părăsesc le învinovățim pentru suferința noastră. Nu le respectăm alegerile, libertatea.

„Primul pas al iubirii este respectarea libertății aproapelui.” spune Ieronim Tamaș. Și câtă dreptate are! Iubirea adevărată eliberează, respectă alegerile celui iubit și se bucură. Chiar dacă știe că îi provoacă cea mai profundă suferință, își asumă acest lucru și trasnformă suferința în virtute. Puține persoane sunt capabile de un asemenea gest. În rest ne batem cu pumnii în piept și strigăm cu voce tare: ”Eu iubesc cu adevărat!”. Dacă iubim cu adevărat nu înseamnă că vrem binele persoanei de lângă noi? Nu e egoism să impunem dorințe, lucruri împotriva voinței aproapelui? La ce folos să acționăm așa dacă cel de lângă noi suferă. Fără să ne dăm seama îi privăm de libertate pe cei apropiați și suntem privați în același timp. Trebuie să învățăm să oferim libertate celor pe care îi iubim. Încătușarea spiritului are consecințe și în plan fizic, căci durerea se reflectă inevitabil, riscăm să ne îmbolnavim. Libertatea eliberează sufletele. Un suflet eliberat de lanțurile fricii poate înfăptui cele mai frumoase lucruri, poate împlini cele mai mărețe vise. Un suflet liber e fericit și ajunge să cunoacă adevărata iubire și să transforme imposibilul în posibil.

De câte ori nu s-a întâmplat ca părinții, profesorii să spulbere visele copiilor și a tinerilor prin constrângeri, impuneri. Le tăiem aripile în zbor și alegem noi în locul lor, astfel devin frustrați și văd viața ca pe o constrângere care le năruie visele. Copiii, tinerii și nu numai ar trebui sprijiniți în alegeri. E necesar să îi învățăm că adevărata libertate implică și asumarea consecințelor pentru toate faptele lor. Oferindu-le șansa de a-și urma visele ei pot deveni persoane active în societate, cu perspective și scopuri mărețe oferind la rândul lor iubire și fericire celor din jur prin ceea ce fac. Să lăsăm viața să îți urmeze cursul, să fim liberi și să facem fiecare alegere cu înțelepciune!

Ilona Bálint - Vicepresedinte Asociatia Be You

”Deoarece ai ochii deschiși crezi că poți vedea.” (Goethe)

     Ochii sunt cei mai buni cunăscători ai lumii. Cu ochii deschiși credem că vedem tot, că nu ne scapă nimic. Dar pentru a vedea adevărul nu avem oare nevoie și de ochii spiritului? De multe ori credeam doar ceea ce vedem. Credem că emitem remarci lucide și raționale la prima vedere a unui fapt. Oare emiterea judecății asupra faptului văzut e cea mai corectă? Ne rezumăm, în majoritatea cazurilor, doar la ceea ce se vede la suprafață, ca în momentul imediat următor să criticăm și să luăm faptul văzut ca adevăr unic și incontestabil. Legătura om-faptă e luată de cei din jurul nostru drept cea mai pertinentă pentru a judeca, a atribui o etichetă. Indiferent de intenția noastră nu contează decât rezultatul în sine, ceea ce se vede la suprafață e fiabil. Contează aparența și învelișul exterior, căci curajul de a privi esența și interiorul e absent. Nu mai acordăm atenție detaliilor, nu pătrundem în adâncul lucrurilor.

     Un cuvânt cheie este curajul. Este nevoie de curaj pentru a spune adevărul unui prieten, pentru a exprima o opinie, un gând sincer. Ne mulțumim doar cu faptul de a judeca comportamentul celor apropiați. Este o relație cauză-efect, unde fiecare comportament e produs de o cauză, dar ochii închiși văd doar efectul și nu cercetează restul. În orbirea aceasta sufletească, aruncăm la nimereală cuvinte pe care nu le gândim, rănindu-i pe cei apropiați, rupând legături, relații, prietenii. Nu acordăm importanță sau uităm că cea mai puternică armă se ascunde în cuvinte, îmbracă forma lor. Folosite potrivit, cuvintele pot deschide orice inimă și închide orice gură.
    Mă întreb cum ar fi să folosim judecățile, criticile, gândurile în mod constructiv. Să avem curajul de a spune deschis ceea ce credem. În acest mod putem face o critică constructivă, care să contribuie la creșterea unei relații, indiferent de natura acesteia. Astfel, am fi în măsură să ne vindecăm de orbirea spirituală.
     Majoritatea tinerilor nu comunică, nu au curajul și nici suficientă încredere de sine să își exprime gândurile de teama de a nu fi judecați. Această lipsă de comunicare distruge relații, produce frustrări. Tinerii au nevoie de încurajare, mai ales din partea pedagogilor și a părinților, dar și între ei pentru a spune deschis ceea ce gândesc. Trebuie învățați cum să emită critici constructive, să facă diferența dintre aparență și esență, să vadă și cu ochii sufletului.
     ”Ochii” care pot vedea într-adevăr limpede și să emită judecăți corecte, sunt ai omului care știe că înainte de a vedea și de a judeca trebuie să unească mintea și inima. 

Ilona Balint

România mea

     O Românie a oamenilor şi a comunităţilor. A tuturor oamenilor ce o locuiesc. Şi a tuturor comunităţilor ce-şi duc viaţa în sânul ei.

O Românie a sincroniei. Sincronie cu realităţile vieţii cetăţenilor săi. Sincronie cu realităţile vieţii internaţionale. Sincronie cu obligaţiile sale. Sincronie cu drepturile sale.

O Românie a coeziunii. Coeziune cu istoria sa. Coeziune cu prezentul său. Coeziune cu propriile resurse. Coeziune cu aspiraţiile sale. Coeziune cu mijloacele de a le realiza.

O Românie a libertăţii şi responsabilităţii. Libertatea fiecăruia de a fi el însuşi: de a fi diferit, dar şi de a fi asemenea. Libertatea de a se forma prin educaţie şi cultură, de a crea, de a se dezvolta, de a-şi îngriji sănătatea; responsabilitatea de a dărui din prinosul său. Libertatea de a fi uman şi de a simţi omenescul celor din jurul său. O Românie a transparenţei şi dreptăţii. O Românie care să aibă puterea de a privi realităţile în faţă: sociale, politice, culturale, educaţionale, economice, demografice. O Românie care să înceteze a fi autistă în faţa dramelor din comunităţile rurale. Din localităţile mici. Din zonele periferice. Din cătune. Din zone întinse care sunt adevărate ghetouri. O Românie care nu ucide iniţiativa, munca şi capitalul în numele oamenilor, dar mai ales nu ucide oamenii în numele capitalului. O Românie care încetează a fi un vulcan care îngroapă în lava indiferenţei indivizi, comunităţi şi judeţe întregi în numele orogenezei unor elite sau grupuri privilegiate. Cutele unui asemenea proces rămân pentru mult timp drept hâde mărturii ale nedreptăţii! O Românie a justiţiei egale şi a transparenţei instituţionale. 

O Românie a solidarităţii. Nu ca retorică searbădă. Nu ca egoism ascuns în blană de hermină. Ci ca act şi pudoare. Nu ca dar de suflet lipsit de raţiune. Căci puţine va semăna. Nici ca act al raţiunii golite de suflet. Căci puţine din multele sale semănături vor rodi. Ci ca ghirlandă de gând şi trăire. O Românie care nu face segregare pe criterii de vârstă, gen, apartenenţă socială, etnică etc. 

O Românie a echilibrului şi a bunei judecăţi. O Românie care contribuie la echilibrul regional. Care ştie să convingă că aspiraţiile sale legitime nu sunt menite a zdruncina fundamentele Europei. Ci, dimpotrivă, să le închege mai bine, să readucă stabilitatea pe care o conferă normalitatea realizării unor aspiraţii legitime. O Românie în sintonie cu Republica Moldova. În bună înţelegere cu vecinii săi. Fidelă alianţelor sale şi în primul rând sie însăşi. Capabilă să rezolve diferendele prin negocieri. Fermă însă când interesele sale o cer. O Românie a profesionalismului. O Românie care, prin instituţiile sale, puternice, articulate, solide, dar transparente, deschise şi responsabile, atrage şi formează competenţele în sistemul public şi oferă un exemplu de bună guvernanţă. O Românie a femeilor şi bărbaţilor integri. Nu a pilelor, a nepotismelor de tot felul, a inepţilor împinşi de la spate, a băieţilor buni la toate, a domnişoarelor serviabile, a vedetelor de carton. 

O Românie educată. O Românie care are curajul de a investi resurse umane şi materiale suficiente pentru a oferi copiilor săi nu un ghiozdan de pietre de moară atârnat de spate, ci toiagul lui Moise ca îndreptar şi maieútica lui Socrate ca far. 

O Românie curajoasă. O Românie care încetează a mai fi o pastişă, o copie mimetică a altora, dar nici nu se baricadează în eul propriu. O Românie care are curajul de a lua deciziile pe care le consideră necesare şi utile pentru cetăţenii săi, pornind de la nevoile şi dorinţele acestora. 

Dar ce înseamnă această Românie? Această Românie suntem noi, cei de acum, cei care avem dreptul şi responsabilitatea de a o integra în viaţa noastră. De a o face să se afle mai aproape de aspiraţiile noastre. Să ne ofere mai mult ozon social şi mai puţine pulberi în suspensie. Mai multe şanse şi mai puţin vacuum. Mai multă vatră şi mai puţină alienare. 

Este o asemenea Românie doar un vis? Poate că da, poate că încă mult timp de acum înainte va continua să fie un vis. Dar cum ar arăta aceasta dacă locuitorii săi ar înceta să plămădească vise?

Silviu Miloiu

Puterea din noi

     ”Există lucruri pe care știm că sunt imposibil de realizat, până când vine cineva care nu știe acest lucru și le realizează.”(Albert Einstein)

     De multe ori nu avem curajul să ne urmăm visele, le îngrădim și le ascundem în abisul inimii. Devenim prizonierii propriei gândiri, ne impunem limite și nu avem încredere în noi înșine. Dar sunt persoane care reușesc să-și construiască aripi din vise, idei, dorințe și astfel să realizeaze imposibilul. Puterea e în interiorul nostru, avem nevoie doar de un dram de curaj și încredere pentru ca intangibillul să devină tangibil.

Ilona Balint